Asa cum unii au suflet bun sau sunt rai la suflet, la fel cu vointa, poate fi puternica sau slaba, iar aceasta se poate vedea prin modul in care se produce atingerea, sau absenta acesteia. Intelegem prin vointa acea forta, actiune indreptata spre indeplinirea unui scop propus, si asta presupune recurgerea la orice mijloc. In cazul nostru, prin intermediul hapticii (atingerii).

Poate ca unii din cititorii acestui articol vor astepta sfaturi, miscari exemplare pe care sa le aplice in situatii aparte etc., insa nu vor afla acestea de asta data (pot apela in acest sens la un ghid de comunicare nonverbala), ci voi incerca sa ridic in atentie anumite relatii care pot exista intre atingere, ca si comportament nonverbal, si trairile, gandurile si motivatiile noastre launtrice, pe care le tinem doar pentru noi, in ultima instanta.

Am ales comparatia cu privirea pentru a ne da seama de faptul ca, inca o data, comportamentul nostru ce tine de nonverbal nu este unitar, ci trebuie noi sa-l punem cap la cap pentru a constientiza cu claritate si fara echivoc daca cineva ne minte, daca se simte aiurea langa noi, sau daca se plictiseste etc. O anumita miscare a ochilor poate a vea o motivatie ce provine pe filiera emotionala, sau alta miscare, a bratelor, poate fi datorata unei invatari. Astfel, lucrurile se complica si nonverbalul devine un domeniu cu multe semne de intrebare. Normal ca unora li se pare floare la ureche atata timp cat au parcurs cateva randuri schematice in care se spunea ca daca-ti lasi barbia in palme inseamna ca te plictisesc spusele conlocutorului, dar oare cati stiu ca astfel de gest poate explica admiratia, mai ales la fete, pentru cineva si, astfel, ascunderea obrajiorilor rosii?

Sa revenim la atingere si privire. De ce oare incerc sa plictisesc lumea cu motivatii si cauze interne, cand as putea foarte simplu sa ma arunc in cateva sfaturi practice, cu explicatiile de rigoare, in legatura cu gesturile facute? Pentru ca acestea sunt vizibile, observabile si artificiale, mincinoase de cele mai multe ori, iara aflarea cauzelor acestora va va indemna mai bine sa va dati seama ce vrea respectiva persoana de la voi, si cam cum ar trebui sa reactionati.

Atingerea celuilalt, ca si vointa, in contextele cele mai variate, presupune actiune si consumul unei energii pentru a-l determina pe cel de langa sa actioneze intr-un mod dorit de tine. Privirea este pasiva, insa uneori poate fi agera si vicleana. Privirea se lasa de cele mai multe ori studiata, observata, „prinsa”, dar nu poate fi controlata, supusa (doar in hipnoza). Ajungem uneori sa acordam vitalitate privirii cu ajutorul atingerii, la un nivel metaforic, „m-a atins cu privirea”.

Prin comparatie, atingerea, mangaierea, strangerea, apucarea sunt actiuni indreptate spre un scop bine stabilit. Mangai pentru a-ti arata compasiunea si dragostea, dar de fapt nu-ti prea pasa si te uiti in alta parte sau la ceas; bati pe umar in sens de apreciere si prietenie, dar de fapt ii arati ca te crezi superior lui; il atingi pe brat in sens de apropiere pentru a-l persuada a fi mai binevoitor etc. Nu vreau sa spun ca nu exista atingere sincera, neindreptata catre un tel personal si egoist. Insa, prima impresie pe care ti-o lasa atingerea este cea pe care actantul vrea sa ti-o lase, provenita din urmarirea copurilor lui impuse de vointa, de aceea nu uitati sa va uitati si la privire si la expresia fetei. Stiu ca e un dat ca sa vezi putin, oricat de fini observatori am fi, si sa simtim tot timpul prin atingere, dar ochii, de cele mai multe ori, nu pot minti, pe cand atingerea poate pacali usor.

Atat privirea, cat si atingerea fac apel la concret („vad cu ochii mei”; „simt pe pielea mea”), dar vedeti la ce interpretari ale realitatii ajung fiecare.

Ca sa-si ascunda sinele sensibil, omul s-a inarmat, a inventat, pardon!, i s-au revelat incantatiile magice si misterele, a inceput sa domine, sa stapaneasca, sa porneasca razboaie si sa faca bombe atomice. Insa, retras in propria-si carapace, mereu va fi dependent de atingere, si nu numai intr-un spatiu personal si intim, pentru ca, oricum, omul isi poarta mereu „culcusul” cu el, acolo unde activeaza. Important este sa stii cand si cat de mult sa te apropii de cel de langa tine.

Daca m-ar forta cineva sa aleg cea mai sugestiva, persuasiva si incarcata emotional modalitate de exprimare nonverbala i-as spune, asa, printre dinti, de atingere, avand in vedere faptul ca atingand sau atins fiind, din primele secunde ale vietii si pana in clipa cea de pe urma, atingerea este cu tine, mirosul si auzul mai putin. Ea iti da senzatia de realitate, concretete, stabilitate. Iti exprima apropierea, grija, interesul, in acest sens poate fi folosita pentru atingerea de scopuri, unele nu prea morale, putand pacali etc. Exista multe modalitati de atingere fizica (haptica), cu multiple motivatii in spatele lor, insa ramanand in registrul emotiv, vreau sa vorbim despre sarut.

Va dati seama, imi place sa cred, ca n-o sa vorbim despre modalitati si tehnici de a  saruta, sunt suspicios de multe articole in acest sens pe diferite pagini de internet, ci ma refer la sarut ca la o stare transpusa si transmisa de la unul la celalalt printr-o modalitate de „dialog” nonverbal (pentru ca n-am vazut sa te saruti pe tine insuti, lasand oglinda, iar un sarut in trei, nu cred ca e cazul) ce tine de atingere.

Zoologul Desmond Morris, in cartea sa „Maimuta goala”, sustinea inca din anii ’60 ai secolului trecut ca sarutul a evoluat din practica primatelor de a-si hrani puii mici cu mancare mestecata pe care le-o dadeau lipindu-si buzele de ale puilor. Poate uneori hrana nu exista, insa acest gest ii linistea pe micuti si le declansa raspunsul de linistire ulterior primirii hranei. Astfel, putem sesiza o prima functie a sarutului si anume aceea a linistirii, calmarii, aparand o stare de siguranta. In acest sens, sarutul are un tol terapeutic in diminuarea stresului si starilor de nervozitate.

Arta osculatiei (arta sarutului, din latinescul osculum=gura mica, sarut) declanseaza in organism o cascada de mesaje neurale si hormonale care transmit senzatii tactile, excitare sexuala, sentimente de intimitate, motivare si chiar euforie. Se vorbeste despre o arta pentru ca a saruta nu implica doar apropierea buzelor, ci tine cont de momentul apropierii celor doi, de poziţia corpurilor, de postura, de modul in care mainile se joaca pe corpul celuilalt, sau cum bratele sunt asezate, ori ochii daca sunt inchisi sau deschisi etc.

Vorbind de buze trebuie sa spunem ca au cel mai subtire strat epitelial scuamos din toata suprafata pielii. Din cei doisprezece nervi cranieni, cinci sunt activi cand sarutam, iar informatiile transmise de ei se aduna in cortexul somatosenzitiv, iar proiectia corespunzatoare buzelor din homunculul senzorial este la fel de mare ca a mainii. Va dati seama de bagajul enorm informational schimbat intre cei doi, doar asa, vorbind la un nivel somatic, sa nu mai spunem de cel psihologic, care, oricum, capata accent mult dupa sarutul propriu-zis, ma refer la impresii, stare psihica, atitudine etc.

Strict fiziologic, printre efectele provocate de sarut intalnim: cresterea pulsului, a tensiunii arteriale, dilatarea pupilelor, adancirea respiratiei, scaderea capacitatii rationale, a prudentei si a constiintei de sine.
Corpul nostru, dupa cum vedem, reactioneaza foarte puternic la apropierea buzelor, atat de sensibile, insa acest fapt nu este deajuns pentru a vorbi de un sarut in genul unei comunicari nonverbale pozitive unde conteaza enorm starea interioara, emotionala, afectiva.

Asta se poate vedea, si iar dau un exemplu negativ asa cum cred ca v-am obisnuit, atunci cand una dintre cele doua persoane nu este implicata atat de puternic emotional pe cat este cealalta persoana intr-o relatie, sarutul fiind facut dintr-o obligatie, fara pasiune si simtire, pentru ca ochii sunt deschisi, poti sa te gandesti la altceva in acel rastimp (deja efectele fiziologice nu se mai produc), cel neimplicat sta mai mult in expectativa sau nu-si foloseste bratele si mainile etc. Cu alte cuvinte, sarutul devine un act mecanic.

Insa exista situatii, si asta tine de experienta si de o serie de tehnici, cand, chiar daca o persoana nu este implicata, ea se poate preface, poate pacali, si astfel sarutul poate deveni, pe langa modalitatea de exprimare a dragostei, o modalitate de provocare a indragostirii (dar asta cu alta ocazie, cand o sa vorbim despre pasiune).

Asa cum ati inteles deja, sarutul are avantaje si, ca orice atingere persuasiva, …dezavantaje. Insa, fiind oameni si vesnic indragostiti, mereu ne vom aduce aminte de primul sarut!

Salutul- conventie si simbol
Exista, dupa cum prea bine stim, mai multe forme de salut, cu un istoric si  semnificatii aparte, asa cum exista mai multe modalitati de manifestare a fiecarui salut in parte. E important sa stim cand sa ne strangem mana, cand sa ne imbratisam sau sa dam din cap ori sa ridicam sprancenele etc. Nu peste tot este la fel.

Stransul mainii este raspandit in majoritatea culturilor de tip occidental, iar formele lui au aceleasi intelesuri in majoritatea cazurilor in care apar: intalnire de afaceri, realizarea de cunostinte, ramas bun, intalnire amicala s.a. Originea salutului prin strangerea mainii are o conotatie ce tine de conflict si de eliminarea unor tensiuni aparute intre cavalerii beligeranti. Acestia isi dadeau mana ca sa arate ca nu au arme (ca acum cand te someaza Politia) sau ca nu vor sa se foloseasca de ele, in acest caz si apropiindu-se de adversar. In cultura romana, strangerea nu era a mainii ci a antebratului, in sens de ajutor si incredere, ca atunci cand vrei sa ridici pe cineva, avand, astfel, o priza mai buna.

In unele regiuni si tari salutul prin strangerea mainii are un regim protocolar si oficial, iar pentru a-ti arata bunavointa fata de cineva se folosesc cu precadere imbratisarea si sarutatul pe ambii obraji. Imi amintesc de un francez, organizator la “Noaptea devoratorilor de publicitate” de anul acesta, cand a terminat de dat interviul a  “ inhatat-o” pe fata intervievatoare, netinand cont ca ea intinsese mana si a pupat-o pe obraji. In general, culturile apartinand bazinului mediteranean si Balcanilor folosesc aceasta forma de salut prin care spatiul personal este puternic diminuat. Si rusii se mai manifesta astfel.

Sa ne amintim filmul “Borat”, exceptand toate exagerarile grosolane, unde se puteau observa diferente intre “raceala” americanilor si efuziunea est-europeanului. Astfel, aceasta diferentiere, netinand seama de ea, poate deranja, persoana poate sa spuna ca esti prost-crescut, iar tu crezi ca au ceva cu tine. Si se cam deterioreaza o posibila intelegere intre cei doi indivizi sau o viitoare apropiere sau relatie. In special nordicii sunt mai reticenti la astfel de comportamente salutare.

Exista insa forme de salut pe care si cel mai extrovertit si dezinhibat individ le-ar vedea drept un atentat nu la spatiul personal, ci la bun simt si igiena. Ma refer la cazul in care membrii unor triburi din Africa se scuipa pentru a-si exprima salutul si apropierea. Nu e o gluma! Ati vazut, cred, filmul “ Ace Ventura: un nebun in Africa”. E o secventa acolo, exagerata, normal, dar foarte realista in ceea ce priveste actiunea in sine si reactiile personajelor, in care se scuipa reciproc. Ma intreb cum ar fi sa-i intinzi mana unui membru al acelui trib! Nu stiu cum s-a ajuns la un astfel de salut, dar e bine de tinut minte. Membrii altor comunitati, tot africane, se saluta punandu-si mana unii pe umarii celorlalti.

In cultura japoneza exista o rigoare a salutului ce inca se mai pastreaza, o inclinare a gatului si trunchiului in directia celui care este salutat, aceasta facandu-se pastrand o distanta personala si sociala, fara a se realiza vreun contact fizic.

Mai intalnim si salutul discret, prin care emitatorul vrea sa transmita un anumit mesaj de apropiere, de intelegere tacita a celuilalt, sperand ca si celalalt il va intelege. E un salut familiar, fara cuvinte, cand capul se misca de jos in sus si sprancenele se ridica sau nu. Poate fi interpretat si ca un semn de colaborare. A se vedea filmul “Shaft”, cand protagonistul, politistul afro-american, il saluta pe colegul lui din masina de politie care patrula si trebuia sa treaca cu vederea scena in care primul il “mangaia” mai barbateste pe baiatul de cartier. Acesta este un salut specializat, sa spun asa. Nu poti sa-l faci cu oricine si oricand, caci poti fi inteles gresit.

Vom continua…

Adrian Samoila

Care este semnificatia strangerii de mana?
Strangerea de mana este originara din timpuri medievale, atunci cand ridicarea mainii inainte pentru a fi stransa sau doar tinuta in aer, era o modalitate de a vedea daca ai venit neinarmat si in pace. Pare o teorie interesanta, dar nu lasati ca prima strangere de mana sa va influenteze prima impresie pe care sa v-o formati despre o persoana de la prima intalnire.

Felul cum strangem mana, puterea si durata strangerii pot afecta felul in care suntem perceputi de persoana pe care dorim sa o salutam. Cred ca ne putem reaminti cu totii de acele persoane care atunci cand ne-au strans mana ne-au lasat cu un sentiment amar atat despre ei cat si despre situatia in care ne-am intalnit.

Desmond Morris, faimosul antropologist si autorul cartii “The Naked Ape” (1969), crede ca strangerea de mana este un semn de “conectare” (tie-sign), datorita legaturii puternice pe care o creeaza intre cele doua persoane, care pot fi in diverse situatii: de negociere a unui contract, de persuadare pentru obtinerea unui imprumut, intr-o vanzare sau intr-un interviu de angajare. Si exemplele ar putea continua, dar ramane intrebarea: este strangerea de mana pe cale de disparitie?

Este strangerea de mana pe cale de disparitie?
Cred ca nu este pe cale de dispartie si consider ca acest gest este unul dintre cele mai raspandite in majoritatea culturilor. Insa semnificatia sa poate sa difere de la o cultura la alta, dupa cum reiese din urmatorul exemplu: persoanele din Europa de Nord au tendinta de a-si strange mainile (ridicandu-le in sus si jos) doar o singura data, in timp ce persoanele din Europa de Sud si America Latina tind sa isi stanga mainile (ridicandu-le in sus si jos) de mai multe ori si mult mai viguros.

Cate tipuri de strangeri de mana exista?
Ceea ce doresc sa scot in evidenta este faptul ca stangerea de mana poate fi unul dintre factorii care pot ajuta la crearea unei prime impresii pozitive si poate fi considerata elementul de baza pentru creearea increderii in orice relatie de comunciare. Iata, de ce, veti regasi in continuare cateva tipuri de strangeri de mana care sa va ajute in incercarea voastra de a-i influenta pe ceilalti. Nu subestimati puterea unei strangeri de mana pentru a crea impresie!

Strangerea de mana de tipul “tine-l la distanta” este modalitatea clasica pe care o utilizam atunci cand intalnim pe cineva pentru prima oara: bratul cu care strangem mana persoanei din fata noastra este drept, nu prea ridicat; mana este tinuta orizontala cu palma indreptata spre stanga; si luati mana intreaga a celeilalte persoane, de palma, nu de degete. In acest fel, strangerea de mana transmite urmatorul mesaj:” Ne intalnim in termeni egali; nu vreau sa fiu neprietenos, dar sunt multe lucruri pe care vreau sa le stiu despre tine inainte de a incheia afacerea”.

Daca ne referim la strangerea de mana “dominanta” (gestul cu palma in jos), o folosim in mod natural atunci cand ne intalnim cu parteneri de afaceri dificili sau dominanti. Cateodata, aceste persoane se mentin la distanta prin intinderea bratului cu palma deja orientatat in jos, chiar dinainte de a face contact. Cu toate eforturile lor de a demonstra ca sunt niste lideri innascuti, oamenii care executa acest gen de manevra de obicei nu sunt ceea ce vor sa para. Ceea ce este caracteristic acestui gest este, in timpul strangerii mainii, intoarcerea cu fermitate a mainii celeilalte persoane in partea de sus, avand degetul mare asezat peste exteriorul mainii. Mesajul care este transmis prin utilizarea acestui gest este: “Eu sunt seful aici sau eu am mana castigatoare in situatia asta!”

Similara cu primul tip de strangere de mana este situatia “bine ai venit in spatiul meu”, cand partenerii se afla la o distanta redusa unul de celalalt, bratul este indoit de la cot si mana poate fi si ea indoita de la incheietura pentru a ramane paralela cu pamantul. Aceasta strangere de mana este utila pentru a sublinia o posibila colaborare intre cei doi parteneri mai degraba decat situatia precedenta, care stabileste o relatie de dominanta.

In acelasi registru se afla si stangerea de mana de tipul “esti de incredere!” in care apropierea partenerilor este si mai mare, iar strangerea dureaza un timp mai indelungat si mainile se misca de sus in jos. Se foloseste instinctiv intre prietenii sau intre asociatii care au incredere unul in altul. Daca cineva utilizeaza acest tip de strangere de mana cu tine cand va intalniti prima data, inseamna ca este o persoana increzatoare in abilitatile sale, dar poate si un semn de familiariatate crescuta, asa incat trebuie folosita cu precautie.

Nu folositi o strangerea de mana extrem de ferma, care credem ca va induce incredere in partener, dar pe care multi o considera agresiva si dominanta. In contrast, se afla strangerea de mana moale, care sugereaza o lipsa severa de incredere, nehotarare, moliciune si slabiciune. Mana intinsa in “peste mort” (flasca si moale) tradeaza in mod cert asa ceva.

Exista si o tehnica a “manusii”, care consta in strangerea cu ambele maini si care este folosita de politicieni si de oportunisti, pentru a induce un plus de sinceritate, incredere si prietenie. Adaugarea mainii stangi peste cea dreapta transmite semnalul plusului de sentimente, dar atentie, daca o folosim de la prima intalnire poate fi suspecta.

Astfel, gestul strangerii mainilor traieste in continuare, transmitandu-ne cu succes mesajul increderii, al bunelor intentii, al sentimentelor de prietenie sau invers. Atunci cand o persoana va intinde mana, cautati sa sincronizati miscarea mainii voastre cu cea a mainii sale. Si nu uitati, sa pastrati contactul vzsual! Lasati-va partenerul sa va impuna ritmul strangerii, oscilatia in sus si jos, sau durata contactului si dati drumul mainii de indata ce partenerul tinde sa o elibereze pe a voastra. Daca stangerea de mana a murit, atunci sa traiasca stangerea de mana!

Drd. Mihaela Liliana Stroe

Atingerea este una dintre primele forme de comunicare ale fiecarei fiinte umane. Stim cu totii ca inca din primele moment de viata ale unui nou-nascut se intampla contactul cutanat dintre el si mama. Acesta este doar inceputul, pentru ca atingerea, desi incepe de la varste fragede, continua sa fie la fel de importanta si in anii care urmeaza.

Dupa ce aceasta prima perioada trece, incepem sa fim foarte atenti cum folosim atingerea atat in viata noastra personala, cat si in cea profesionala. Cu toate acestea contactul cutanat poate comunica la fel de multe informatii ca si cuvintele. Ne dam seama cu usurinta cand cineva este in impas sau a primit o veste trista, iar un prieten ii tine maina sau ii pune bratul in jurul umerilor, pentru a-i ridica moralul. Aceste atingeri sunt mai eficiente decat cuvintele. Semnalele de apropiere iti spun foarte clar ca prietenul este pregatit sa ajute.

Poate fi atingerea – secretul comunicarii?

Atingerea este o forma multilaterala de comunicare nonverbala pe care o putem folosi in diferite moduri. Scopul acestei sectiuni din revista noastra este de a atrage atentia care sunt modalitatile in care putem folosi atingerile, care este semnificatia locurilor unde se aplica atingerea si care este obiectivul lor.

Fie ca vorbim despre atingeri profesionale, fie despre semnale ale apropierii, fie de atingeri afectuoase, atingerile ne pun in legatura cu ceilalti. Poate ati observat in jurul nostru ca sunt persoane carora le palce sa fie atinsi. Dar exista si altele care nu suporta atingerea. Este absolut normal ca fiecarea sa aiba propria perspective asupra atingerii. Insa este important sa stim sa citim semnalele nonverbale atat ale celor care agreeaza atingerea cat si ale celor care o evita.

Importanta atingerii in mediul de afaceri

Cum putem sa folosim atingerea in mediul de afaceri? S-a constatat in urma cercetarilor ca persoanele cu status superior au privilegiul contactului cutanat. Observati ce se intampla daca va intalniti cu un CEO sau presedinte de companie, cine da primul mana. Sau cine atinge primul. Ganditi-va ce se intampla in relatiile de serviciu: un subaltern accepta cu usurinta ca seful sau sa il bata prieteneste pe spate. Credeti ca estee valabila si reciproca? Acestea sunt doar cateva exemple despre cum sa folosim atingerea in mediul de afaceri . Este esential sa fim atenti la aceste atingeri pentru a sti cum sa le decodificam si sa le utilizam in favoarea noastra.

Urmati cu atentie articolele din aceasta sectiune!

Drd. Mihaela Liliana Stroe

Foarte simplu. Sa va dau cateva exemple: amintiti-va ce gest a facut Nicholas Sarkozy in timpul vizitei sale oficiale de dinaintea summit-ului Nato. Imediat dupa finalizarea conferintei de presa, primul gest pe care l-a facut in directia presedintelui Basescu a fost sa il atinga pe spate. Asta nu ar fi fost nimic. Insa acelasi tip de gest la adresa presedintelui roman a fost repetat si de George W. Bush si de Vladimir Putin in urmatoarele intalniri oficiale cu ocazia summit-ului Nato.

Ce ne transmite practic acest simplu gest de atingere ? Atunci cand initiat de altcineva poate semnaliza dominarea de catre acea persoana. De ce se intampla acest lucru? Cercetarile au demonstrat ca directia atingerii se realizeaza de obicei de la o persoana cu statut social mai inalt catre o persoana cu un statut social mai scazut, iar faptul ca te lasi atins poate semnala inferioritatea sau dependenta. Asadar am asistat neputinciosi cum insusi presedintele Romaniei s-a lasat dominat de greii lumii. Asta e doar un exemplu despre ce fel de informatii poate sa transmita atingerea in contextul dat.

In alte contexte, atingerea poate fi expresia afilierii in cadrul unei familii, poate fi expresia iubirii fata de partenerul de viata sau ne poate transmite interesul sexual la o prima intalnire. Dar nu putem exclude nici varianta agresiunii, atunci cand suntem atinsi fara permisiunea noastra. Atingerea ne poate influenta si comportamentul de cumparare atunci cand intram intr-un magazin sau suntem la restaurant. S-a constatat prin numeroase cercetari, ca acei clienti care sunt atinsi pe mana sau pe umar, atunci cand merg la un restaurant, lasa la finalul mesei un bacsis mai mare.

Cum ne poate influenta atingerea?

Depinde de modalitatile in care o folosim. Sa ne imaginam ca faceti parte din anumite sectoare profesionale unde contactul tactil face parte din meserie: coafeze, chirurgi, doctori stomatologi, antrenori, croitori, maseuri, etc. Meseria voastra va permite sa initiati atingerile si cei cu care lucrati nu se impotrivesc acestui lucru. Aveti un mare avantaj, nu-i asa?

Atentie cum gestionati atingerile impuse de bunele mariere, cum ar fi strangerea mainii sau batutul prieteneste pe umar. Strangerea mainii poate fi un puternic mijloc de influentare, pentru ca creeaza impresii foarte puternice intre oamenii. Bineinteles daca stiti cum sa o folositi pe cea corecta! Evitati strangerea de mana- moarta sau pe cea sfarma-oase! Ele vor actiona impotriva voastra!

Retineti ca atingerile sunt un excelent mijloc de influentare si o sa aflati cat mai multe secrete si moduri in care le puteti folosi cu succes!

Drd. Mihaela Liliana Stroe