Nonverbalul din „razboiul strazii” (I)

22.10.2008 raluca matei Categoria: comunicare Un comentariu

As dori sa incep acest articol printr-un joc: priviti urmatoarea imagine (fig.1). Ce anume va inspira? La ce va ganditi cand priviti eroul cu steagul fluturand?

Figura 1.

„Sunt un simbol al celor care au luptat si murit pentru patrie!” Posibil, dar totusi lipsesc doua elemente care sa dea valoare de adevar intuitiilor noastre: arma si uniforma. Poate „Sunt un revolutionar care s-a sacrificat in lupta pentru libertatea si bunastarea urmasilor.” Cu steagul inaltat victorios in bataia vantului, cu privirea indreptata in sus, cu spatele drept si pieptul scos inainte, cu mainile pozitionate astfel incat sa dea impresia avantului, eroul neclintit ramane, pentru eternitate, drept dovada a victoriei.

Statuia este simbolul unui luptator pentru o viata mai buna, dar nu a noastra, ci a lui. Este simbolul ilustrat al sloganului „Pentru unii, copilaria este o batalie” aferent campaniei sociale „Razboiul strazii”, initiata de fundatia Concordia, in colaborare cu agentia GMP Advertising (septembrie – octombrie 2007).

Fiecare dintre noi a vazut sau vede zilnic „aurolacii”, acei minori nespalati, urat mirositori, care-si ineaca viata in cativa vapori de diluant, care le ofera, pentru cateva secunde, iluzia starii de bine si a fericirii. Acestea sunt imaginile celor invinsi de soarta si de grupul din care au ajuns sa faca parte. Abandonati de parinti sau supusi unor comportamente violente din partea acestora, au ajuns sa bantuie strazile Bucurestiului si sa cerseasca. De multe ori, fara posibilitatea discernamantului, ajung sa fure si sa bata, educati fiind de catre liderii grupurilor, prin violenta sau prin exercitiul empatiei.

Acestia sunt copiii strazilor, „eroii in lupta cu foamea, saracia si frigul”, simbolizati de campania sociala prin imaginea statuii victorioase. Programele de ajutorare a copiilor strazii, desfasurate de organizatia Concordia, nu sunt suficiente pentru reducerea numarului acestor „luptatori”, dar totusi ofera o raza de speranta micilor „adulti”. Exista numeroase exemple ale celor ajunsi deja la maturitate, care au reusit, cu ajutorul acestor tipuri de organizatii, sa se integreze in acelasi sistem social care i-a marginalizat.

Scopul campaniei il reprezinta schimbarea perceptiei negative a oamenilor fata de copiii strazii si spargerea zidului de indiferenta fata de problemele acestora. “Razboiul strazii” este un semnal de alarma adresat tuturor persoanelor constiente de dificultatile si bucuriile pe care le presupune cresterea unui copil, pentru a le atrage atentia asupra prejudecatilor si stereotipurilor care ii fac sa ia parte inconstient la actiunea de marginalizare a acestor copii.

Figura 2.

Imaginii copilului – statuie, simbol al victoriei (fig.2), se alatura alte doua ad-uri (fig.3 si fig.4), reproduceri dupa scene celebre din istorie : (Iwo Jima* – fig.5 si Revolutia franceza – fig.6). Si aceste doua imagini, prin paralela intre campul de lupta si vietile copiilor defavorizati, propun acelasi mesaj – pentru copiii strazii fiecare zi este o lupta pentru supravietuire – ilustrat edificator prin intermediul elementelor nonverbale.

Figura 3.

Comunicarea nonverbala in lupta dramatica a copiilor strazii

Bratul inaltat, care sustine steagul victoriei si gestul de ocupare al teritoriului prin ridicarea piciorului inainte, sunt semne ale actiunii de ocupare a teritoriului proxim prin luarea in posesie a propriei vieti. Acesti copii abandonati, supusi unui destin de mizerie si unei lupte permanente pentru supravietuire, sunt exemple simbolice ale eroilor din viata de zi cu zi.

Figura 4.

Pieptul scos cu mandrie inainte, barbia ridicata, piciorul ridicat, spijinit pe un bolovan, reprezinta elementele simbolice ale victoriei in lupta cu foamea si saracia, dar mai ales, cu un destin nemilos, provocat de proprii parinti prin actul abandonului. Unghiul din care este facuta imaginea, la care se adauga toate aceste elemente nonverbale ale victoriei si ale unui comportament de dominare, pune privitorul intr-o pozitie de inferioritate.

Figura 5.

Eu una, in ipostaza de privitor, ma simt deja un copil pe langa acel „adult”. Crescuta in sanul unei familii iubitoare, mereu alaturi de mine la necazuri, mereu gata sa ma apere de orice greutate sau nedreptate, cu mintea plina de amintirile meselor si ale sarbatorilor alaturi de rude, am devenit oarba in fata tragicului din viata acestor copii. Acela care nu cunoaste ce priveste, nu intelege. Nu cunosc abandonul si viata pe strada, deci nu am cum sa inteleg. (va urma)

Figura 6.

* Batalia pentru Iwo Jima a fost una dintre cele mai dure confruntari dintre armatele SUA si Japoniei din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Pe aceasta mica insula din Pacific, in februarie 1945, a inceput o batalie de 30 de zile in care au supravietuit doar vreo mie din cei 21.000 de soldati japonezi. 28.000 de soldati americani au fost ucisi sau raniti pe campul de batalie. Fig. 5 a fost realizata de fotograful istoric Joe Rosenthal si ilustreaza victoria americanilor prin ridicarea steagului SUA la 23 februarie 1945 pe muntele Suribachi, imediat dupa ce acesta a fost luat japonezilor.